Ace mici au fost descoperite încă de la începutul Evului Mediu, unde erau folosite pentru a fixa bonete sau văluri în păr. În perioada gotică târzie, aceste ace s-au răspândit și au fost folosite în principal pentru a fixa accesorii pentru cap bine fixate.
Această replică specifică a unui ac de văl medieval provine de la mănăstirea Vadstena din sudul Suediei, unde a fost folosită probabil de o călugăriță. Designul acului are forma unui trifoi cu trei foi, un simbol pe care, conform legendei, Sfântul Patrick l-a folosit pentru a explica Treimea creștină. Cele trei frunze ar reprezenta Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
Acul medieval pentru văl este fabricat din bronz, cu o lungime de 6 cm și o lățime de 10 mm, bazat pe descoperirea istorică originală. Grosimea sârmei este de 1 mm, conferind acului atât rezistență, cât și rafinament în design.
