Această bijuterie este inspirată dintr-o insignă de pelerin din Evul Mediu târziu care înfățișează povestea lui Aristotel și Phyllis. Acest motiv a fost foarte popular în Evul Mediu Timpuriu și Târziu și a servit în principal pentru divertisment.
Insigna o înfățișează pe Phyllis călare pe Aristotel, ținând un bici în mână, în timp ce îl conduce printr-o grădină. Dorința ei neîmplinită este simbolizată de falusul său în erecție, reprezentat în mod explicit. Modelul original al acestei insigne de pelerin provine din Țările de Jos și aparține grupului de insigne erotice medievale, foarte răspândite în această regiune.
La fel ca insignele originale de pelerin medievale, partea din spate este prevăzută cu un ac plat și un sistem de închidere care permite fixarea sigură a piesei pe o haină. De asemenea, este inclus un mic inel pentru a putea fi purtată ca pandantiv la gât.
Povestea lui Aristotel și Phyllis
Relatarea medievală despre Aristotel și Phyllis ilustrează tema înțeleptului sedus, înșelat și umilit public de o femeie frumoasă.
Regele Filip al Macedoniei i-ncredințează celebrului filozof Aristotel educația fiului său Alexandru. Acesta din urmă se îndrăgostește însă atât de atotputernic de frumoasa Phyllis, încât își neglijează studiile. Aristotel decide atunci să-i despartă pe cei doi îndrăgostiți, mai ales că el însuși are sentimente pentru Phyllis.
Simțindu-se privată de dragostea ei, Phyllis decide să se răzbune pe Aristotel. Când acesta îi propune să petreacă noaptea împreună în schimbul unei remunerații, ea pare să accepte, dar pune o condiție: Aristotel va trebui să o poarte prin grădină ca pe un cal.
Phyllis îi pune o șa și îl călărește prin grădină cântând un cântec de dragoste. Regina și doamnele de la curte asistă din întâmplare la scenă. Aristotel devine astfel țara tuturor batjocurilor și, acoperit de rușine, fuge într-o țară îndepărtată unde meditează asupra puterii distructive a dorinței.
Importanța istorică a motivului
Tema înțeleptului umilit de o femeie mai vicleană este cunoscută încă din secolul al V-lea și apare, de asemenea, în povești chinezești, arabe și persane. Se pare că a ajuns în Europa în perioada cruciadelor și a cunoscut o mare popularitate între secolele al XIII-lea și al XVI-lea.
Pe lângă literatură, acest motiv a fost reprezentat pe larg în arta de la sfârșitul Evului Mediu. Îl regăsim pe numeroase obiecte de zi cu zi ale nobilimii, în special pe mânere de cuțite, piepteni, sculpturi, precum și pe basoreliefuri care împodobesc biserici și catedrale.
- Dimensiuni: 3,8 × 4 cm
- Material: bronz
