Surcot bărbătesc, negru

Tradiția de a purta un surcot deasupra armurii a apărut în timpul cruciadelor. Surcoturile ajutau la prevenirea supraîncălzirii, împiedicând soarele să bată direct în armură. De asemenea, acestea ofereau o protecție ideală pentru cămașa de zale și, ulterior, protejau armura de plăci împotriva coroziunii și ruginii. Acest surcot este prevăzut cu o deschizătură (șliț), ceea ce îi permite cavalerului să îl folosească mai ușor călare. Începând de la sfârșitul secolului al XII-lea, cavalerii purtau în principal surcoturi lungi. De la mijlocul secolului al XIII-lea, acestea au început să fie decorate mai des cu blazoane personale și erau purtate uneori și de infanteria din escortă, pe lângă clasa cavalerească. La începutul secolului al XIV-lea au devenit populare surcoturile mai scurte, iar spre sfârșitul secolului al XIV-lea au fost înlocuite de jupon.

Acest surcot este confecționat din bumbac și are o lungime de 127 cm.